Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 12 februarie 2014

Cascada / Stanci artificiale

In aceasta postare o sa explic mai in amanunt cum se realizeaza o astfel de lucrare de stanci artificiale sau roci false din ciment .

Nu sant un profesionist , nu am pretentia ca metoda sau modul meu de lucru sunt cele mai indicate asa ca o anumita doza de prudenta in acceptarea informatiilor ce vor fi prezentate ar fi necesara .

 Concret , este vorba despre
un micut iaz de gradina inconjurat de stanci si o cascada . Trebuie sa spun ca nu sant la prima incercare in privinta iazului de gradina , acum cativa ani am mai avut unul . In cazul celui vechi am folosit modalitatea clasica : sapat groapa , aplicat folie EPDM , aranjat pietre pe margini si intr-un capat amenajat un fel de mic parau cu o cadere de apa in trepte , cea mai inalta treapta fiind de 40 cm . Am renuntat la el din cauza marimii si a unor greseli de amplasare si construire . Problema a fost ca odata ce am avut un iaz am facut o dependenta de curgerea de apa asa ca am tot cautat solutii pentru altul nou dar mai mic . De fapt nu ma interesa atat iazul ci mai mult cascada  . In privinta caderii de apa , am vrut foarte mult o cadere de 1 metru sau mai mult daca se poate ,  am avut o cadere mica dar nu arata a cascada , in fond curgerea libera este ceea ce imi placea aici .

Principala problema a iazurilor de gradina dotate cu cascade sant rocile , sau mai bine spus lipsa volumelor mari de roca . In mare lor majoritate sant construite dintr-o aglomerare de pietre plate mai mari dar mai ales multe mai mici , fie asezate pe o folie de cauciuc , fie cimentate . De ce ? Pentru ca atat poate misca un om , exista o limita de greutate , un om obisnuit nu poate aranja manual pietre cu greutati foarte mari .
Calculul este simplu , un metru cub de stanca naturala cantareste intre 2,5 - 2,8 tone . De exemplu , un bolovan de 60 cm lungime , 40 cm latime si 30 cm inaltime cantareste cca 180-200 kg .
 In cazul constructiei unei cascade din pietre obisnuite si daca nu ai pretentii prea mari merge si asa desi este evident ca va iesi o imitatie de 2 bani care nu isi gaseste niciodata o corespondenta naturala . Se vede ca este " facuta " .
Daca insa  faci fabulosul efort de a cauta cateva imagini cu cascade naturale , fie si de dimensiuni mici , o sa observi ca apa cade de pe blocuri mari de stanca , fundamentul fiind format dintr-o roca mare si compacta iar eventualele pietre sunt fie aduse de apa fie aruncate de forta apei ( intr-un fel nu chiar intamplator , cu atentie se poate observa cum gravitatia isi spune cuvantul ) . Daca ar lipsi fundamentul compact de stanca nici nu am avea o cascada , apa disparand in subteran . Concluzia este din pacate una singura , fie decupezi niste stanci enorme si le aduci in gradina , dai de un superconstructor de cascade din material natural care dispune de utilaje grele iar in final iti golesti un superportofel , fie incerci ceva artificial ( cu succes sau nu ) . Fie ramai la pietrele tale mici , ca pe cele mari nu le poti misca , si te autoconvingi periodic ca ai o cascada fix ca alea din padure . Merge si asa ! Sau renunti la cascada si iti faci un mic parau .

 Acum ... imitatiile pot fi foarte bine executate neputandu-se distinge de natura dar pot fi si niste porcarii totale , forme imbecile si coloratii aberante . Netul este plin de realizari ridicole , de tot felul de " destepti " care dau sfaturi impanate cu poze de 5/5 cm , de firme ( chiar si de la noi ) care au un portofoliu generos ( generos cu pozele altora din alte tari , realizarile lor locale fiind niste kitschuri perfecte ) . Exista si la noi comercianti sau mai bine spus contractanti de astfel de constructii dar mai au mult si bine pana cand vor ajunge la rezultatele celor din afara .

 Exista si artistii , cu tot cu firmele si cu forumurile lor de breasla . Intr-un numar mic si organizati extrem de bine , nu divulga tehnici si secrete decat contra cost , si vorbim de un cost substantial , accesul la o singura sectiune costand cateva sute de dolari si nu garanteaza nimeni ca pricepi foarte bine ceva . Mie mi se pare normal .


 Eu am ales sa incerc sa fac o cascada prin acesta metoda datorita spatiului extrem de restrans , in locul in care este acum ar fi fost imposibil de construit ceva pe gustul meu din stanci naturale . Amplasarea este intr-o laterala a gradinii foarte aproape de un gard imbracat in iedera , ideea a fost ca iedera sa o imbrace partial asa ca sa para ca se contopeste cumva cu vegetatia , deocamdata este vizual expusa dar in cativa ani se va dizolva aproape complet in vegetatie ramanand expuse mici zone de stanca .

  Cel mai des intalnit model de cascada de gradina si care este si cel mai aiurea este acela in care iazul se afla pe un teren complet plat iar dintr-un capat rasare o ingramadire ca o movila din pietre , majoritatea lespezi , din varful carora se iteste o piatra plata de pe care cade apa . Modelul , cu mici variatiuni , se vede peste tot si arata destul de rau dupa parerea mea . Aranjamentul este lipsit de logica naturala , daca terenul este lipsit de o panta naturala atunci nu prea poti sa faci cascade cu exceptia unor modificari destul de mari si costisitoare  .  Din pacate , nu este numai vina proprietarilor , multi apeleaza la firme specializate sau la pesagisti care , din lacomie  sau pur si simplu din pura prostie le vara pe gat nenorocirea aia de cascada .

Revenind ,  constructia propriu-zisa a durat cca 3 saptamani . In total am folosit cam 1 tona si ceva   de mortar . Daca as fi facut-o din stanci naturale ar fi cantarit cca 7-7.5 tone !
Am lucrat impreuna cu tatal meu care m-a ajutat mult la prepararea si mutarea materialului folosit . Datorita dificultatii aplicarii manuale a unui material brut greu urmat de o manopera delicata de texturare dupa numai cateva ore , am avut cateva tentative de renuntare , la un moment dat aveam senzatia ca imi cam ajunge distractia cu mortarul . Sfatul meu , pentru cine ar vrea sa incerce asa ceva , ar fi sa construiasca mai intai cateva roci mai mici , sa le textureze si sa le coloreze si sa-si analizeze " operele " . Sa stapaneasca intai destul de bine tehnica , sa isi estimeze foarte bine puterea de munca zilnica si abia apoi sa incerce ceva mai complicat .

Problema cea mai mare este la texturare , intr-o singura zi trebuie sa aplici stratul de mortar , sa-l lasi cateva ore sa se stabilizeze si sa inceapa sa se intareasca iar cand are o anumita fermitate sa faci si texturarea , fiind vorba  de realizarea aspectului de stanca . Daca s-a depasit intervalul de timp atunci nu se mai poate face nimic . La colorare nu este o mare problema , daca s-a gresit se poate vopsi din nou si se corecteaza ( cu costurile corespunzatoare , o sa vedem ca este vorba despre o vopsea mai speciala ) .

 Trebuie sa spun ca prima data am sapat groapa iazului . Pentru ca am pesti in el are o adancime de 120 cm ca sa nu fie probleme iarna . Groapa am sapat-o in toamna anterioara asa ca peste iarna pamantul din jur s-a mai stabilizat cat de cat . Iazul este aproximativ circular si nu are etaje pentru plante , in fond am vrut o acumulare de apa intre stanci sau roci mai mari , sa zicem un aspect de tau de munte .

 Primul pas a fost o schita , de fapt foarte multe schite dintre care majoritatea au ajuns la gunoi . Pana la urma am gasit  una care mi-a placut si care arata cam asa :

   photo Schitapost.jpg



 Am comandat o folie EPDM noua care a fost asezata in groapa si a acoperit inclusiv malurile . Pentru ca urma sa lucrez cu ciment am asezat peste ea o folie obisnuita de polietilena , pentru protectie . Aceasta a fost taiata si scoasa abia dupa ce cascada a fost gata . Cam acestea au fost pregatirile .

 Constructia propriuzisa a inceput cu suportul . Am cumparat cateva pachete de polistiren expandat pe care le-am taiat . Cascada am impartit-o in cuburi sau paralelipipede , am format o structura grosiera a cascadei . Placile de polistiren le-am lipit cu banda adeziva . M-a cam enervat etapa asta pentru ca am facut in gradina o mizerie de nedescris , bobitele de polistiren s-au imprastiat in toate directiile . A urmat imbracarea cuburilor in plasa rabit . Plasa am fixat-o prin niste scoabe din sarma zincata , merge orice pentru ca oricum se imbraca in ciment , ideea este sa o faci sa stea cat de cat lipita de structura . Structura armata cu plasa am pozitionat-o pe maluri in asa fel incat sa semene cat de cat cu schita .
 Trebuie sa-ti imaginezi totusi cam cum va arata rezultatul final ca sa stii ce structura sa-i faci , aici nu este nimic prestabilit , nu e o nimic strict .
O regula de bun simt , care ar trebui respectata inclusiv de catre cei cu o inteligenta minimala ar fi ca structura sa fie foarte bine ancorata de sol ca sa nu se prabuseasca la final . Joaca asta cu polistirenul imbracat in ciment poate fi periculoasa , in general nu trebuie riscat la inaltimi mai mari de 1 metru iar baza ar trebui sa fie suficient  de lata . Pentru lucrari mai inalte este necesara o fundatie si o armatura din fier beton cu mese metalice pe el . Or fi stancile artificiale mai usoare decat stancile naturale dar tot cantaresc cateva zeci-sute de kilograme , sigur , nu cantaresc tone dar cateva sute de kilograme prabusite pe artist il transforma definitiv in amintire ...

 Din pacate nu am fotografii pentru etapa cu polistirenul cu armatura dar eu spun ca am explicat suficient de bine , cine nu a inteles sa se intereseze singur !
 Structurile de polistiren armat au fost asezate pe maluri doar partial , nu puteam sa le pun pe toate pe maluri pentru ca nu as mai fi avut cum sa ajung sa lucrez , doar nu sant colibri sa plutesc in jurul lor ... Le-am fixat in sol cu niste fier beton mai gros batut cat ma adanc . Tot in etapa aceasta am pozitionat furtunul de recirculare a apei care face legatura dintre pompa submersibila si partea de sus a cascadei . Furtunul a fost ulterior complet ingropat in ciment , la final nu se mai observa nimic .

 A urmat prepararea mortarului si distractia !

 Reteta a fost : 1 parte ciment , 2-3 parti nisip fin sortat si spalat  si 1 parte adeziv de gresie de exterior .La combinatia asta am adaugat fibre de polietilena .

 Materialul trebuie sa fie destul de gros si cremos , nu trebuie sa curga dar nici sa fie prea tare , trebuie facute cateva incercari initial . Prima data se da un strat de mortar care trebuie sa imbrace armatura . Stratul acesta poate fi facut putin mai fluid comparativ cu cel de la texturare . Spre deosebire de ziduri aici a fost vorba de volume diferite , si pe verticala dar si pe orizontala sau oblice asa ca aplicarea mortarului am facut-o cu manusa , nu merge cu mistrii si aruncari de precizie . In afara de asta mie mi s-a parut mai usor de intins cu manusa desi este lipicios si in cateva minute manusile de cauciuc devin niste greutati bizare . Suprafata acestui strat de baza trebuie sa fie cat mai neregulata , cat mai zimtuita in toate directiile pentru ca stratul final de mortar sa se prinda bine .
 Dupa 24 de ore de febra musculara am inceput aplicarea mortarului final . Aceeasi compozitie dar mai vascos , putin mai gros . Pe acesta l-am aplicat dimineata si l-am terminat in cateva ore .
Urmeaza o perioada de asteptare de cateva ore , pana cand devine suficient de stabil pentru texturare . Depinde de cat a fost de fluid , de temperatura exterioara , de vant , sant mai multi factori . In cazul meu am asteptat cca 4-5 ore la aproximativ 20 de grade dar trebuie tot timpul incercat .

   photo 11121.jpg


 Inca din aceasta etapa trebuie vizualizat cum va arata stanca finala , fara imaginatie si fara o observare atenta a stancilor naturale nu iese nimic . Am aplicat materialul cu aceleasi manusi de cauciuc iar apoi am folosit 2 gletare de inox modificate . Acestea au capetele rotunjite pentru ca trebuie lucrate cu ele in acelasi timp si nu trebuie sa aiba margini drepte care sa agate materialul . Prin folosirea gletarelor in acelasi timp se creeaza tot felul de margini , trebuie imaginat ca aspectul initial al unei stanci a fost format din mai multe fatete orientate diferit . Pentru asta trebuie taiat in ciment , in alta parte trebuie ridicat sub forma de mici coame , mici muchii . Aici tine de imaginatie . Initial cimentul trebuie foarte bine netezit , trebuie sa fie foarte neted .

   photo a1-1.jpg



 Pentru texturare am folosit si instrumentar stomatologic ( noroc cu fratele meu ! ) . Se vad in fotografii .

   photo WER.jpg


 In afara de cea mica care a fost de baza pentru crapaturi si fisuri , cea mai mare a fost folosita la crevase impreuna cu un cutit obisnuit , o pensula si o perie de sarma . Se incepe de sus in jos si dupa cativa cm de crapaturi si fisuri se arunca materialul desprins cu ajutorul pensulei .In permanenta trebuie pensulat cimentul crud care este desprins si trebuie aruncat jos , nu trebuie lasat pe ceea ce se lucreaza pentru ca face masa din nou . Este destul de migalos . Din loc in loc am lovit cimentul cu peria de sarma , cand cimentul este suficient de ferm se desprind mici portiuni din suprafata , aceasta manopera generand in final un aspect de piatra macinata neregulat din cauza vremii .

   photo saa.jpg

   photo W1.jpg


Eu am incercat si alte metode recomandate de tot felul de profunzi de net . Specia asta a profundului de net specialist in diferite domenii dar fara realizari verificabile , recomanda pentru o texturare initiala amprentarea suprafetei de ciment neted fie cu o punga de plastic mototolita fie cu folie alimentara de aluminiu putin grofata . Sensul manoperei ar fi sa se foloseasca ceva aleatoriu , neregulat , pentru a da un aspect imprevizibil fetei de piatra inainte de realizarea sparturilor si fisurilor . Din experienta spun sigur ca nu prea merge , efectul pe ciment este foarte redus , oricum aceasta trebuie incercata cand este abia aplicat si foarte umed , daca se intareste putin nu mai merge deloc !
 Cea mai buna metoda de texturare generala inainte de fisuri este folosire matritelor din latex , matrite obtinute prin turnarea si intarirea ulterioara a latexului pe stanci naturale . Este si mai bine sa dispui de 2-3 matrite si sa le presezi amestecat . Nu mai trebuie sa adaug ca acestea nu se gasesc la noi , evident , iar sa-ti cumperi singur materiale bicomponente sa-ti fabrici tu matritele este exagerat de scump daca nu lucrezi profesional . Mai exista si alte metode de realizare a fetelor unor stanci din ciment dar nu cred ca este cazul sa le descriu in amanunt pe toate .

Am o fotografie care merge ca exemplu pentru texturare , se vede cum am folosit instrumentul din inox , arata ca un mic bisturiu in unghi .

   photo S2.jpg


 In mare asa s-a realizat texturarea cimentului . Mie mi-a placut extrem de mult faza asta , sa vezi o suprafata neteda si banala de ciment ca se transforma intr-o fata de stanca in cateva ore este extraordinar . Dar nu ma pot abtine sa nu spun ca este dificil , degeaba incearca sa fie prezentata ca o metoda rapida si usoara si cam fara reguli , nu este chiar asa .

   photo Z1.jpg


   photo ST1.jpg



 Etapa urmatoare texturarii este colorarea . Inainte de colorare trebuie arsa suprafata cu un arzator cu gaz pentru topirea fibrelor de polietilena care ies la suprafata cimentului .

 Aici am folosit vopsele acrilice . Prima data am incercat , la o alta lucrare in gradina , sa folosesc vopsea acrilica pentru fatade si coloranti  , " varul lavabil de exterior " . Problema este ca vopseaua pentru fatade este groasa , nu merge diluata mult cu apa pentru ca se disperseaza mult si dupa ce se ususca nu mai adera . Aplicarea vopseleleor acrilice pe rocile din ciment se face prin pulverizare si nu prin pensulare . Pentru asta se pot folosi pulverizatoare de prin casa , pulverizatoare de gradina etc. Eu am folosit din  cele obisnuite cum sant pulverizatoarele cu solutii pentru curatat geamuri iar pentru suprafete mari un pulverizator de 2 litri de gradina .

 Vopselel acrilice au fost din gama Maimeri , cele folosite pentru pictura , sunt vopsele profesionale cumparate de la un magazin specializat . Au ca indicatie si picturile murale de exterior si sunt excelente . Sant si extrem de scumpe pentru ca se comercializeaza la tuburi mici sau la borcanele .  Ca regula de dilutie , teoretic merg diluate maxim 1:50 cu apa dar la acea dilutie puterea de acoperire este extrem de redusa . Eu am folosit dilutii diferite , pana la 1:10 , vopseaua iese suficient de diluata pentru a putea fi pulverizata bine . Inainte de aplicare am aplicat un strat de amorsa acrilica . Ca o regula generala , trebuie folosite culori asemanatoare rocilor din zona resedintei , nu merge sa faci cascade din bazalt sau tuf vulcanic intr-o zona dominata de calcare si sisturi verzi . Aici apare importanta folosirii cimentului alb , acoperirea cu vopsele este mult mai buna fata de cazul in care se foloseste ciment gri obisnuit . Eu am folosit ciment gri si asta a dus la un necesar foarte mare de vopsele .
Trebuie sa pulverizezi straturi repetate ca sa acoperi culoarea de baza , merge mult mai bine cand se porneste de la alb si este mult mai greu sa deschizi o culoare fata de procedeul invers .

 Am folosit mai mult culori , unele total aiurea de m-am ingrozit cand am vazut cum arata dupa ce s-a uscat asa ca a fost nevoie de drumuri repetate la magazin si de alti bani , costuri suplimentare dar asta a fost .

 Pana la urma mi-a iesit ce am vrut !

 Culorile au fost : Warm White , Titanium White , Carbon Black , Mars Black , Warm Grey , Mars Brown  , Raw Sienna ( combinatia cu alb pe care am folosit-o cel mai mult , este o culoare extraordinara ! ) , Burnt Sienna , Burnt Umber , Payne's Gray ( o culoare deosebita ) , Warm Grey si Olive Green .
 Cele mai utilizate au fost combinatiile de raw sienna cu alb si maron , si negru , celelalte au fost folosite din loc in loc pentru accente . Porneam de la o baza alba in care introduceam nuantele mai inchise cu fiecare strat . Pulverizarea se face prin straturi succesive . Se aplica un strat si se asteapta o uscare de cca 1 ora sau mai mult . Uscarea completa este la 24 de ore dar pentru vopsire eu am incercat si aplicarea strat ud urmat repede de alt strat , in modul acesta culorile difuzeaza una in alta in zonele de suprapunere . Negrul se aplica ultimul , initial in fisuri si crapaturi si apoi din loc in loc pentru inchiderea unor culori sau creearea de umbre . Pentru difuzia culorilor am folosit si un burete marin . Se tamponeaza cu buretele umed dupa cca 20 de secunde zona unde s-a pulverizat o culoare . Rezultatele sant fantastice , nici o micropulverizare sau pensulare nu poate inlocui modul aleatoriu de actiune a buretelui marin . Exista mai multe tehnici , se poate incerca si vopsirea pe uscat , si pe fond semiumed de la culoarea precedenta , si pe strat umezit fin cu apa si apoi pulverizat si se obtine o difuzie marita , tehnicile sant diferite si cred ca multe au legatura cu stilul personal .

Cei de afara au game profesionale acrilice special pentru genul acesta de lucrari , seturi de culori caracteristice fiecarui tip de roca , nu prea trebuie sa te chinui foarte mult pentru ca le gasesti gata preparate . Sigur , daca nu te pricepi poti face lejer tampenii si cu acelea .

 Mai trbuie sa mentionez  si tehnica introducerii colorantului in apa de preparare a mortarului dar rezultatele sant dubioase , pentru o roca trebuie folosite cel putin 3-4 nuante , daca nu si mai multe asa ca nu vad un mare avantaj . Se pot folosi si oxizi aplicati pe cimentul texturat dar inca umed , straturi succesive de oxizi sub forma de pulberi colorate si care sant impregnati in suprafata prin lovire repetata cu pensula , am vazut tehnica dar risipa de material este enorma .

 Ultima manopera de vopsire a fost aplicarea albului-gri pe muchii prin tehnica dry brush . Este destul de migalos si poate fi inlocuita excelent daca se foloseste cimentul alb , in acel caz se aplica o frecare a muchiilor cu hartie abraziva .


 Exemplu de vopsire pornind de la un alb combinat cu raw sienna si maron, in diferite proportii  si inchizandu-se succesiv prin nuante mai inchise . In final negru in fisuri  apoi negru din loc in loc pentru nuantare si muchii in alb murdar prin dry brush :


 1.
   photo QA1.jpg


 2.
   photo H5.jpg


 3.
   photo H6.jpg


 4.
   photo H7.jpg


 5.
   photo h8.jpg


 6.
   photo h9.jpg


 7.
   photo h10.jpg



 Dupa uscarea completa am aplicat un strat de hidroizolare cu un lac acrilic semimat pentru piatra . Este necesar pentru ca este o structura expusa continuu la apa . Cu greu am gasit un lac acrilic mai mat , peste tot dau de cele superlucioase care nu au nicio legatura cu niste stanci . Am si alte zone din gradina unde am lasat doar vopselele fara lacul acrilic si vad ca se comporta foarte bine . Problema este ca se spune ca nu dureaza mult si sub influenta razelor UV s-ar denatura pana la urma . Eu le-am lasat neacoperite cu lac acrilic pentru ca inca nu sant sigur daca nu o sa schimb culoarea , in cazul cascadei este definitiv acoperita cu lac acrilic dar in alte locuri din gradina nu sant inca hotarat . Rezistenta vopselelor profesionale la factorii exteriori este foarte mare dar nu este o idee chiar linistitoare sa revopsesti totul dupa citiva ani asa ca este bine sa fie protejate cu un lac cat mai mat . Pe de alta parte protectia cu lac nu  mai permite modificari de culoare ulterioare .

Toata constructia a durat aproape 3 saptamani .


 La inceputul functionarii arata cam asa :
   photo ar1.jpg


 Dupa cateva saptamani au inceput sa apara algele verzi unicelulare si acestea au colonizat rapid caderea de apa , in sfarsit a capata un aspect mai natural :
   photo dd3.jpg


 Peste alte 2 saptamani toata suprafata expusa la apa a fost colonizata ( pe cei oripilati de alge si care nu pot accepta iazurile de gradina fara lampi UV si solutii algicide eu ii sfatuiesc sa dea cu Domestos , peste tot , pot sa-l foloseasca si ca sampon , sa fie siguri ca nu s-au contaminat naibii cu vreo alga ... )
   photo f3.jpg




 Cateva imagini mai " apoase " :
   photo f4.jpg


 Si :
   photo f5.jpg


Cateva cuvinte despre iaz . Volumul este de cca 1300 litri ceea ce il incadreaza in categoria iazurilor mici .

Neavand plante are nevoie de filtrare . Eu am avut materialele ramase de la fostul iaz : o pompa submersibila de iaz cu un debit de 6000 litri / ora ( dar care la inaltimea de 140 a cascadei si calculand si adancimea unde se afla pompa are un debit redus la maxim 2-3 000 de litri/ora )  si un filtru de presiune de 10 litri pe care l-am scufundat in iaz dupa ce am anulat lampa UV cu circuitul ei . Si-au facut treaba foarte bine dar si cu un mic ajutor , ca sa scap de invazia initiale de alge verzi unicelulare care imi transformasera apa intr-o ciorba tulbure a fost nevoie de o solutie cu un amestec de bacterii . In cateva zile apa s-a facut cristal si asa este si acum .

Referitor la alcalinizarea apei in cazul constructiilor de acest tip din ciment : nu este chiar asa . La mine contactul apei cu cimentul a fost redus , doar la maluri si acolo putin . Dupa 1-2 luni si dupa cateva schimburi de apa ph-ul se stabilizeaza . Eu nu am facut decat cateva schimburi partiale dar pestii se simt excelent , am o mica armada de broaste deci calitatile apei sant foarte bune .

Imi place foarte mult aspectul de apa neagra  dat de folia EPDM  in combinatie cu latimea mica dar adancimea mare si cu contrastul de culoare al stancilor de pe mal , aspect pe care un iaz putin adanc il obtine foarte greu sau chiar deloc .  Rocile ce formeaza malurile sant semiscufundate , practic nu se vede locul unde folia iese din apa , un alt aspect aproape imposibil de rezolvat la iazurile clasice fara a avea maluri de latimi foarte mari si etaj subacvatic pe masura .
Dupa ce l-am terminat parca a inceput sa-mi para rau ca nu l-am facut integral din imitatie de roca , incluziv albia iazului , ar fi fost o continuitate a stancilor de pe mal . Ceva idei inca ma mai bantuie si acum asa ca n-ar fi imposibil ca dupa cativa ani sa scot complet folia si sa construiesc stancile subacvatice , poate o stanca prabusita semiscufundata in combinatie cu ceva ramuri " cazute " intr-un anumit fel ar fi si mai natural .

Oricum , pitici sinistrii de gradina  nu pun , si nici copiii pisaciosi sau ratele din plastic nu sant pasiunea mea .
Desi ...ca sa fiu sincer , fiica-mea a aruncat 4 nuferi din plastic de culori diferite , dar la sedinta foto i-am scos sa par artist !


 Alte texturi :
   photo D3.jpg




 Coloratie si textura , inclusiv un lichen pictat :
   photo lich.jpg



 Toamna cascada nu functioneaza dar arata foarte bine , totul este incremenit si se pot vedea texturile :
   photo BP1.jpg



Volume :
   photo rca2.jpg



 Si muchii :
   photo rca.jpg



 O cascada " secata " toamna :
   photo cscd.jpg




 Iarna , reflexii in apa :
   photo SSA.jpg




 Si un tablou din reflexii acvatice :
   photo ref.jpg




 Aspectul de ansamblu :
   photo CP.jpg




 Planuri : colonizarea cu muschi , deocamdata am inceput cu niste acrocarpi pufosi :
   photo moss.jpg


 Urmeaza ca anul acesta in primavara sa culeg niste pleurocarpi de la o cascada naturala pe care o sa-i plasez in imediata apropiere a caderii de apa , acestia sant mai iuti de picior si sper sa colonizeze rapid , dupa acrocarpii aia astept cu zecile de ani .  Muschii vor fi culesi si plasati la locul respectiv , pe net exista tot felul de sfaturi caraghioase referitoare la cultivarea pe substrat de lapte sau iaurt , metoda stupida care nu tine seama de faptul ca muschiul e o planta , nu mai dezvolt ca ma enervez numai cand ma gandesc !

O sa incerc si cu colonizarea unor licheni dar am mari dubii ca-i voi convinge ca lacul acrilic e prietenul lor ...
 Sper ca iedera sa imbrace rocile de fundal cat mai repede si deja a acoperit complet partea din spate si s-a catarat pe stanci .


In partea stanga exista construit  un ghiveci destul de adanc , deghizat in roca  , deocamdata se observa resturile unei ierbi Pennisetum alopecuroides . Inca nu stiu daca va ramane iarba sau voi planta un artar japonez  , inca mai caut o specie foarte mica de Acer ca sa-l cresc  bonsai .


 Si toate acestea pentru ca o cascada in natura este formata din roci vii , aproape nimic nu este mort pe o stanca .

6 comentarii:

VYS 15 februarie 2014, 19:44  

Ei da, dupa primul articol aveam o idee destul de conturata insa nu suficient, asa cum pare sa fie acum. Lipsese doar atingerea obiectului ce arata extraordinar. Imi place tare mult ce ti-a iesit. Felicitari si amenajari exterioare la fel de reusite. Dincolo de aspect, cred ca trebuie destul de mult timp pentru finisare si neaparat rabdare. Cum se va comporta la inghet-dezghet?

Antal B 15 februarie 2014, 20:29  

Am facut zilele acestea o verificare si totul este ok , nu a aparut nici cea mai mica fisura . Cat a fost inghetat si ger chiar m-am tot urcat pe zonele laterale ale cascadei ca sa ajung la o hranitoare de pasari dintr-o salcie ce se afla in apropiere , nu a aparut nici macar o ciobitura . Cred ca aici fibrele acelea asigura rezistenta la microfisuri pentru ca de la cele mici porneste problema .

Mihaita Ivan 25 martie 2014, 11:08  

Nu incep cu laudele ,ca stiu ca nu iti plac......
Am citit cu mare atentie articolul tau si am inteles mult mai clar greselile pe care le-am facut cu minicascada.
Ai avut mare rabdare si rezultatul cred ca te multumeste.Banuiesc.....:))

Antal B 25 martie 2014, 16:05  

Salut Mihai !

Banuiesti bine :) A iesit foarte bine , eu ma plictisesc destul de repede dar imi place foarte mult .

Anonim,  23 februarie 2015, 19:02  

buna ziua.Foarte tare imi place si eu am facut ceva roci din ipsos la un prieten intro camera de zii.As putea sa va ajut in legatura cu formele din latex.Eu mi leam facut singur .Am luat un tub silicon universal si o cutie de amidon de porumb si mi le am facut.Puneti amidon intrun recipient si dupacea adaugati silicon si framantatiil pana nu se mai lipeste,puneti pt. inceput 10 -15 % din tubul de silicon si adaugati treptat amidonul ,si ar fii bine sa purtatii manusii din latex ca la inceput lipeste foarte tare. Ungetii piatra sau obiectul la care doriti sa ai luati amprenta cu ulei sau pulbere de amidon si presatii produsul dim silicon pe obiect.Siliconul se va intarii repede 10 -15min.spor la treaba.

Antal B 23 februarie 2015, 20:20  

O idee excelenta , nu stiam de metoda asta !

Daca o sa mai fac roci false o sa incerc si ,, latexul ,, asta .

Trimiteți un comentariu

Despre mine

Gradinar amator , pasionat de trandafiri . Contact : rosaddict@gmail.com

  © Free Blogger Templates Photoblog III by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP